Alumni – Promoţia 1978 Informatică, martoră la fondarea informaticii româneşti

intalnirea din anul 1988Referință la această pagină (utilizarea de text sau imagine se va face cu citarea referinței):
M. Vlada, Promoţia 1978 Informatică, martoră la fondarea informaticii româneşti, 2018, http://prof.unibuc.ro/mateinfo78

Motto: „Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor.”  Grigore C. Moisil   (1906-1973), academician, profesor la Facultatea de Matematică din Bucureşti, Computer Pioneer Award of  IEEE Computer Society (IEEE – 1996), părintele informaticii româneşti.

Promoţia 1978 Informatică, martoră la fondarea informaticii româneşti

La Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, în toamna anului 1974, 115 studenţi au început anul universitar în cadrul seriei C Informatică (4 grupe), având un program de studii special pentru Informatică. Anul IV a avut următoarele grupe de specializări: Informatică teoretică (131), Analiză numerică (133), Cercetări operaţionale (132), Probabilităţi şi statistică (134). După absolvire, aceştia au fost angajaţi la diverse locuri de activitate: Centre Teritoriale de Calcul, Institute de Cercetări, Ministere, Învăţamânt şi Cercetare, Centre de Calcul ale diverselor uzine, fabrici, etc. Astăzi, absolvenţii din anul 1978 îşi desfăşoară activitatea atât în ţară, cât şi în străinătate (SUA, Canada, Germania, Austria, Grecia, Israel), în următoarele domenii: IT, cercetare, învăţământ superior, finanţe, bănci, administaţie, telecomunicaţii. Un număr de 9 absolvenţi sunt doctori în matematică/informatică (Catargiu Dumitru, Crăciunean Vasile, Dima Nelu, Ioniţă Angela, Marinoiu Cristian, Răbâea Adrian, Stoleru Anca, Vianu Victor, Vlada Marin).

Profesorii universitari ai acestei generaţii de informaticieni au fost: Solomon Marcus, Livovschi Leon, Mircea Maliţa, Popovici Constantin, Văduva Ion, Tomescu Ioan, Cuculescu Ion, Vaida Dragoş, Andreian Cazacu Cabiria (Decan), Dincă George (Prodecan), Nicolae Radu (Prodecan), Viorel Iftimie, Petre P. Teodorescu, Mocanu Petre, Gavril Sâmboan, Liviu Nicolescu, Niţă Constantin, Vraciu Constantin, Mocanu Petre, Ichim Ion, Craiu Virgil, Florea Dorel, Mihnea Georgeta, Sireţchi Gheorghe, Anton Ştefănescu, Constantin Tudor, Gabriela Licea, Dumitrecu Monica, Sergiu Rudeanu, Virgil Căzănescu, Georgescu Horia, Bâscă Octavian, Atanasiu Adrian, State Luminiţa, Ion Roşca, Popescu Ileana, Popescu Liliana.

Evenimente și acțiuni:

  1. Anul 1978, luna iunie, Absolvirea, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică, Specializarea INFORMATICĂ; Grupele de studiu (anul IV) 1977/1978: Informatică teoretică (gr. 131), Analiză numerică (gr.132), Cercetări operaţionale (gr.133), Probabilităţi şi statistică (gr.134); Anul V – 2 grupe de specializări 1978/1979:   – Limbaje specializate (Litman Irin, Macoviciuc Ioan, Popescu Gabriel, Popescu Daniel, Stoleru Anca, Vlada Marin);
    – Grupa Cercetări operaţionale (Barasch Mariana, Butnăreanu Ariana, Ivănescu, Octav, Radoslovescu Ion, Răbâea Adrian) – Despre Promoția INFORMATICĂ 1978: Brosura1978info (PDF);
  2. Anul 1988, 29 – 30 octombrie, Întâlnirea de 10 ani la Facultatea de Matematică;
  3. Anul 2003, 6 – 7 septembrie, Întâlnirea de 25 ani la Facultatea de Matematică şi Informatică;
  4. Anul 2004, Iniţiativa Promoţiei 1978 „Sprijin pentru învăţământul de informatică la  Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti”
  5. Anul 2008, 6 – 7 septembrie, Întâlnirea de 30 ani la Facultatea de Matematică şi Informatică;
  6. Anul 2013, 21 septembrie, Întâlnirea de 35 ani la Facultatea de Matematică şi Informatică;
  7. Anul 2018, 7 septembrie. Întâlnirea de 40 de ani.

Catalog și imagini.

Întâlnirile din anii 1988, 2003, 2008 și 2013.

Referințe.

Despre Facultatea de Matematică şi Informatică

Încă de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, în anul 1864 (în anul 2014 s-au aniversat 150 de ani de la înfiinţare), Matematica a funcţionat ca secţie în cadrul Facultăţii de Ştiinţe. Informatica s-a studiat încă din anul 1960, când a apărut ca specializare, secţia „Maşini de calcul„, urmănd ca din anul 1974 să fie concurs de admitere pentru specializarea Informatică.

Istoric: Date importante

1863 – sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere (prin Decretul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, nr. 967/8 octombrie 1863)  

1864 – se înfiinţează Universitatea din Bucureşti (prin decretul domnitorului Al. I. Cuza, nr. 765, 4/16 iulie 1864)
1948 – are loc reforma învăţământului, se înfiinţează Facultatea de Matematică şi Fizică
1961 – are loc separarea în Facultatea de Matematică-Mecanică şi Facultatea de Fizică (ambele funcţionand în cladirea UB din Centru, intrarea D)
1974 – are loc schimbarea denumirii în Facultatea de Matematică, iar Facultatea de Fizică este transferată la Campusul „Măgurele”, inaugurat in anul 1975
2002 – are loc schimbarea denumirii în Facultatea de Matematică şi Informatică
2010 – are loc transformarea catedrelor în două departamente: Departamentul de Matematică și Departamentul de Informatică: http://fmi.unibuc.ro/ro/departamente/

DECANI – Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti
1951-1960: Gheorghe Mihoc
1960-1972: Nicolae Victor Teodorescu
1972-1974: Ionel Bucur
1974-1984: Cabiria Andreian Cazac
1984-1988: Nicolae Radu
1988-1990: Nicu Boboc
1990-1992: Nicolae Radu
1992-1996: Ion Colojoară
1996-2004: Vasile Preda
2004-2008: Ion Chiţescu
2008-2009: Ştefan Dragoş
2009-2016: Victor Ţigoiu
2016-2020: Radu Gramatovici

FOTOGRAFIE – O pagină din istoria matematicii românești, Facultatea de Matematică și Fizică – anul 1958 (https://www.facebook.com/ssmr.ro/) (poză de la prof. Ioana Moisil, prin intermediul prof. Adrian Atanasiu) :


– în primul rând, sezând, de la stânga la dreapta: Gheorghe Bratescu (fizician, prodecan), Alexandru Froda, Viorica Ionescu (curs de algebră), Octav Onicescu, Miron Nicolescu
– în spate, în picioare, de la stânga la dreapa: Solomon Marcus, Gheorghe Gussi, Valentin Poenaru, Grigore C. Moisil (aplecat), Ciprian Foiaș, Marius Stoka, Gheorghe Mihoc, Ion Cuculescu, (Necunoscut, aplecat), Nicolae Dinculeanu, Caius Iacob, (Necunoscut, preda istoria fizicii), Petre P. Teodorescu.

OBSERVAȚIE (http://mvlada.blogspot.ro/2013/03/facultatea-de-matematica-si-informatica.html).
1919-1923: Gheorghe Țițeica, decan, Facultatea de Științe
1925–1926 şi 1932–1939: Simion Stoilow, decan, Facultatea de Științe
1939-1948: Gheorghe Vrinceanu, director, Biblioteca de Matematică

Astăzi, Facultatea de Matematică şi Informatică are un renume câştigat pe plan naţional şi internaţional prin contribuţii importante la dezvoltarea învăţământului şi cercetării ştiinţifice (www.fmi.unibuc.ro). În acest sens, sunt reprezentative rezultatele cadrelor didactice şi cercetătorilor, precum şi succesele studenţilor de la concursurile naţionale şi internaţionale de matematică şi informatică.

Despre Informatică la Facultatea de Matematică şi Informatică – pagini din istoria informaticii românești

După anul 1949, la Facultatea de Matematică şi Fizică (succesoare a Facultăţii de Ştiinţe fondată în anul 1863), s-a format Şcoala de „Teoria algebrică a mecanismelor automate” de către Grigore C. Moisil. În 1942, Grigore C. Moisil s-a transferat de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, ca angajat la noua Catedră de Algebră şi Logică. În anul 1960, la iniţiativa profesorului Grigore C. Moisil s-a fondat secţia „Maşini de calcul” pe care au absolvit-o mai multe generaţii. În februarie 1962, prin eforturile profesorului Grigore C. Moisil sprijinit de profesorii de la Facultatea de Matematică, s-a înfiinţat „Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti” (CCUB), care în anul 1969 a primit un sistem de calcul american IBM 360/30 şi care a fost utilizat pentru formarea multor generaţii de informaticieni, contribuind la programul de informatizare din România. Ca urmare a programului de informatizare la nivel naţional, în perioada 1970/1971 s-au înfiinţat la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, secţii de Informatică (profil matematică),  secţii de Calculatoare şi automatică (profil ingineresc), respectiv secţii de Informatică economică (profil economic). În perioada 1970-1992, director tehnic al CCUB a fost prof. univ. dr. Ion Văduva, cadru didactic al Facultății de Matematică.

  • În poza de mai jos, din anul 1965, apare acad. Grigore C. Moisil alături de studenții din anul IV (au absolvit 5 ani în anul 1966), grupa „Mașini de calcul”, la o demonstrație pe un calculator analogic de la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), într-o sală de la etajul I, str. Ștefan Furtună (informații despre poză de la prof. Nicolae Popoviciu, Source: prof. Adrian Atanasiu, http://fmi.unibuc.ro/revistadelogica/articole/No1Art73.pdf). Apar în poză: Virgil Căzănescu, Ion  Filotti,   Ştefan ?, Mihai Rigani, Junesch Gerhard,  Nicolae  Popoviciu.

  • În pozele de mai jos apare acad. Grigore C. Moisil, în fața pupitrului de comandă al calculatorului IMB 360/30 cu care era dotat (poza din stânga, Sursa: TVR) CCUB, și respectiv, în fața unităților de discuri magnetice din sala calculatorului IBM 360/30, alături colaboratorii ing. Maria Lovin, Constantin Popovici, Nicolae Popoviciu, Petre Preoteasa, Stelian Niculescu.

  • Discipolii acad. Grigore C. Moisil de la Facultatea de Matematică și Informatică din București: Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu, Leon Livovschi, Dragoș Vaida, Ioan Tomescu, Ion Văduva, Popovici C. Constantin, Emil Căzănescu.
  • Urmașii ideilor și continuatorii inițiativelor lui Grigore C. Moisil: Gheorghe Păun, Cristian Calude, Adrian Atanasiu, Horia Georgescu, George Georgescu, Octavian Bâscă, Ileana Popescu, Luminița State, Nicolae Țăndăreanu, Tudor Bălănescu, Alexandru Mateescu, Radu Nicolescu, Ioan Roșca, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Stelian Niculescu.

Referințe.

GAUDEAMUS

Latină

Gaudeamus igitur

Iuvenes dum sumus.
Post iucundam iuventutem
Post molestam senectutem
Nos habebit humus.

Vita nostra brevis est
Brevi finietur.
Venit mors velociter
Rapit nos atrociter
Nemini parcetur.

Vivat academia!
Vivant professores!
Vivat membrum quodlibet!
Vivant membra quaelibet!
Semper sint in flore.

Română

Să ne bucurăm, aşadar,

Cât încă suntem tineri
Fiindcă dup-o tinereţe agitată,
Şi-o bătrâneţe-ngreunată,
Ţărâna ne va avea pe toţi.

Viaţa ne este scurtă
Va fi terminată prea curând,
Moartea vine fulgerător
Atroce ne-agaţă-n ghearele-i.
Nimeni nu-i cruţat de-aceasta.

Trăiască şcoala!
Trăiască profesorii!
Trăiască fiecare-ntrebător!
Trăiască fiecare-ntrebătoare!
Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *